Studierea unui instrument muzical

10 beneficii cognitive ale studierii unui instrument muzical
Generalitati






Studierea unui instrument muzical aduce beneficii uimitoare creierului, solicitând simultan mai multe regiuni cerebrale decât orice altă activitate intelectuala.

Cele mai recente constatări ale oamenilor de știință, efectuate prin monitorizarea activității cerebrale folosind echipamente de ultima generație, arată că în creierul muzicienilor se produc adevărate explozii la nivelul proceselor cognitive.

Cuprins articol

Generalitati

Efectele pozitive ale studierii instrumentelor muzical

Efectele pozitive ale studierii instrumentelor muzicale

Cercetarile recente au descoperit că persoanele care studiază un instrument muzical beneficiază de un antrenament excelent al creierului, această activitate fiind și o metodă terapeutică recomandată în dezvoltarea abilităților cognitive.

Oamenii de știință au ajuns la concluzia că simplul cântat la un instrument poate modifică propriu-zis formă creierului și capacitățile sale native, inclusiv din prisma creșterii coeficientului de inteligență, atât în cazul copiilor, cât și al adulților. Studierea unui instrument muzical este, pentru creier, echivalentul unui antrenament de fitness intens, care lucrează întreagă musculatura a corpului în același timp.

Specialistii au strâns dovezi care atestă faptul că regiunile cerebrale ale muzicienilor sunt diferite de cele ale oamenilor care nu practică această artă, din punct de vedere structural și funcțional. Este vorba despre zonele creierului responsabile cu abilitățile motorii, auzul, memorarea informațiilor auditive si memoria, care devin mai active atunci când o persoană cânta la un instrument. Această preocupare artistică poate să îmbunătățească aptitudini importante în viață de zi cu zi, precum starea de alertă, planificarea unor acțiuni sau percepția emotiilor.

Intreaga arhitectură a creierului se schimbă pe fondul muzicii create cu ajutorul unui instrument muzical, din acest proces izvorand o serie întreagă de beneficii confirmate de experti.


1. Imbunatatirea memoriei
Numeroase studii de specialitate au concluzionat că ascultarea muzicii și cântatul la un instrument muzical stimulează creierul și imbunatatesc capacitatea de memorare. O cercetare efectuată pe un eșantion de preșcolari a demonstrat că micuții înscriși la cursuri de muzică au abilități spațio-temporale cu 35% mai bune, comparativ cu cele ale copiilor fără astfel de preocupari.

Alte cercetări au descoperit că IQ-ul unui copil sau adult poate crește cu până la 7 puncte, prin simplă studiere a unui instrument muzical (chiar și în scop recreativ).

2. Antrenarea perseverentei

Studierea unui instrument, oricare ar fi acesta, presupune o investiție importantă de timp și efort. Astfel, perseverență și răbdarea sunt antrenate intens, două calități extrem de importante pentru obținerea succesului în viață. Canalizarea creierului în această direcție înseamnă perfecționarea acestor atribute.

3. Imbunatatirea coordonării corporale

Arta de a cânta la un instrument implică o coordonare desăvârșită între ochi și mâini. Prin parcurgerea vizuală a notelor muzicale pe portativ, creierul trebuie să transforme la nivelul subconștientului aceste note în activități motorii. În același timp, sunt solicitate și respirația, percepția ritmului și auzul.

4. Ameliorarea aptitudinilor matematice
Citirea muzicii presupune număratul notelor și al ritmului, un exercițiu excelent pentru îmbunătățirea aptitudinilor matematice. Chiar și studierea teoriei muzicii include numeroase aspecte legate de disciplină matematice. Anumite studii chiar au evidențiat faptul că studenții de la facultățile de artă obțin performanțe mai bune materiile științelor exacte, comparativ cu tinerii care nu întreprind activități muzicale sau artistice.

5. Deprinderea unor aptitudini de înțelegere și lectură superioare

Potrivit unui studiu publicat în revista Psihologia Muzicii, copiii care urmează cursuri de muzică în mod regulat reușesc să atingă performanțe de învățare superioare, comparativ cu școlarii care nu au preocupări muzicale. Elevii care învață să cânte la un instrument muzical sunt mai pasionați de lectură, rețin informațiile mult mai ușor și le procesează mai eficient, potrivit psihologilor implicați în cercetare.

6. Cresterea capacității de concentrare

Studierea unui instrument muzical presupune depunerea unui efort individual de concentrare asupra calității sunetelor, tempo-ului și duratei notelor. Interpretarea în grup (sau într-o orchestra) antrenează cu atât mai mult capacitatea de concentrare, de vreme ce este necesară și ascultarea activă a sunetelor emise de ceilalți muzicieni și adaptarea muzicii proprii în funcție de acestea. Din acest motiv, muzicienii au atât atenția concentrată, cât și atenția distributivă, foarte dezvoltate.
7. Eliberarea de stres
Efectele stresului asupra creierului pot varia de la oboseala accentuata, până la instalarea depresiei și a anxietatii. Studierea unui instrument muzical este o activitate care induce o stare de relaxare și calm și permite eliberarea de emoțiile negative. De aceea, cântatul la un instrument este și o terapie utilizată în psihoterapie, inclusiv în tratamentul pentru autism, depresie și alte tulburări psihice.

8. Imbunatatirea capacității de ascultare

Orele de studiere a sunetelor emise de un instrument muzical și a modului în care ele pot fi controlate au efecte pozitive și asupra capacității personale de ascultare.

9. Prevenirea îmbătrânirii premature

Cercetatorii susțin că activitatea muzicală în timpul vieții poate fi cel mai bun exercițiu cognitiv, determinând o mai bună adaptare a creierului la efectele îmbătrânirii. Din moment ce studierea unui instrument muzical necesită ani de practică și învățare, se pot crea conexiuni alternative în creier, care ar putea compensa declinul cognitiv care intervine pe măsură ce oamenii înaintează în varsta.

10. Tratarea dislexiei și a autismului

In cazul copiilor diagnosticați cu dislexie sau autism, studierea unui instrument muzical poate avea un efect terapeutic neașteptat, muzică având un impact asupra secțiunii cerebrale care răspunde de respirație, bătăile inimii și reacții la sunete. Astfel, copiii autiști sau dislexici reusesc să proceseze mai bine un discurs dintr-o încăpere zgomotoasă și să interpreteze cu mai multă acuratețe nuanțele lingvistice care suferă schimbări în funcție de vocile pe care le aud.